Cristian Manea

duminică, 26 februarie 2012

 Cadou de Primavara


Fii curajoasa si ofera un cadou sufletului tau!
Toata luna Martie iti ofer prima sedinta de psihoterapie gratuita. Este cadoul meu pentru tine, este un inceput, este curajul de a face primul pas in a descoperi universul din interiorul tau....
Bucuria, speranta, increderea sunt parte din noi, din Primavara.
Daca simti, daca vrei, daca alegi, astept sa imi trimiti un mail pentru programare.   Detaliile le gasesti pe site-ul meu www.cristian-manea.ro.


Primavara frumoasa ! sunt parte din noi, din Primavara. Daca simti, daca vrei, daca alegi, astept sa trimiti un mail pentru programare pe acest site www.cristian-manea.ro (psihoterapeut Cristian Manea).


vineri, 27 ianuarie 2012

Ce este mintea?


De mii de ani, mii de carti, mii de minti au incercat sa descrie ceva ce ne este atat de familiar si totusi atat de strain. Totusi, in ciuda timpului si a efortului, niciun om nu este capabil sa afirme: “Gata, am gasit mintea!”
Primele traduceri ale textelor budiste incercau sa considere mintea un fel de “lucru” sau “materie” distinct care exista dincolo de limitele intelegerii. Conceptia stiintifica moderna, considera “mintea” un fenomen in continua evolutie care ia nastere datorita interactiunilor neurale combinate cu elemente ale actiunii si experientei noastre cu realitatea.
Cu toate ca nu stim mare lucru despre minte, am ajuns cu totii la o concluzie – ea este cea care ne diferentiaza, fiind aspectul cel mai important al fiintelor constiente.
Chiar daca nu am gasit-o, nu o putem vedea, mintea este prezenta. Ea este sursa capacitatii noastre de a face diferenta dintre un bec si o para sau dintre zapada si ploaie. Mintea face parte atat de mult din viata noastra incat nu ne obosim sa ne intrebam ce este acel ceva care gandeste? Este mintea in corp sau dincolo de el, are o culoare, o forma? Este ea doar activitatea intamplatoare a celulelor creierului? Si pana la urma care o sa fie urmatorul nostru gand, de unde vine el?
In budismul tibetan, termenul pentru minte este „sem”, putand fi tradus prin „cel care stie”. Buddha ne-a invatat cum creierul este, intr-adevar, suportul fizic al mintii, el a subliniat si faptul ca mintea in sine nu este ceva care se poate vedea, atinge sau macar defini prin cuvinte. Tot asa cum organul fizic al ochiului nu reprezinta vederea, tot asa creierul nu este mintea.
Din fericire, cu cat devenim mai familiarizati cu examinarea mintii noastre, cu atat de apropiem mai mult de gasirea unei solutii pentru orice problema si cu atat mai usor recunoastem ca, indiferent ce am simti – teama, stres, anxietate, dorinta – este vorba doar de o inventie a propriilor noastre minti.
Daca nu ma credeti, intrebati-va care este acel lucru care se gandeste ca mancare are gust sau nu? Stiu ca nu este usor, cineva sunea ca: „atunci cand ne uitam la mintea noastra, e ca si cum am incerca sa ne vedem ceafa fara ajutorul unei oglinzi”.
Parafrazand un filosof care spunea: „Gandesc, deci exist”, va urez sa – Ganditi cu spor!

www.cristian-manea.ro
Cristian Manea

miercuri, 25 ianuarie 2012


Complexele psihosexuale

            Fiind integrat in fiinta umana ca unul dintre instinctele fundamentale, sexualitatea a starnit de-a lungul istoriei omenirii poate una din cele mai mari controverse, atat din punct de vedere al moralitatii , al religiei cat si al normelor socio-culturale.
Reprezentand un vast domeniu de cercetare, sexualitatea umana, prin multitudinea  de factori care o compun, a permis aparitia in ultimul deceniu a unei noi ramuri legate de studiul complexelor psihosexuale.
Una din primele cauze care genereaza declansarea si mentinerea acestui tip de complex este data de „cenzurile personale”, adica mai exact de bagajul de ganduri, sentimente si trairi pe care le avem in legatura cu sexualitatea. Termenul de „bagaj” nu este intamplator, este sustinut si argumentat de ideea ca de-a lungul primilor ani din viata suntem „modelati” din punct de vedere al opticii cu care privim sexualitatea de catre modelele moral-religioase  impuse de familie si in general de societatea in care traim.

Toate acestea plus experientele personale legate de sexualitate ne duc la formarea unei imagini in care incep sa fie conturate si bine delimitate tabuu-rile si interdictiile legate de manifestarile conduitei sexuale.
Reprimarea dorintelor, necunoasterea si incapacitatea de a a integra acest amalgam de sentimente duce negresit  la declansarea a ceea ce sta la baza complexelor psihosexuale si anume: rusinea si vinovatia. Seria de complexe psihosexuale care se dezvolta de aici vor duce in timp la crearea unor comportamente  care vor avea ca efect inhibitia,  devianta, perversiunea etc.
Pentru J. Boutonier, ”complexul reprezinta un amestec inextricabil de sentimente sau atitudini afective cu caracter contradictoriu si de care individul nu se poate detasa fara a-si compromite personalitatea”. De aici rezulta ca intreg ansamblul legat de personalitatea si comportamantul adultului sunt serios modificate si in acest sens ar trebui sa li se acorde o atentie deosebita, deoarece, complexele psihosexuale pot evolua catre forme grave de tulburari de natura clinica ale sexualitatii.
Voi prezenta pe scurt cateva forme de complexe psihosexuale :
Complexul Oedip – este unul dintre cele mai cunoscute complexe, acest lucru fiind datorat in primul rand psihanalizei. Se instaleaza in jurul varstei de 3-5 ani si consta in atractia erotica a copilului fata de parintele de sex opus si repulsia fata de parintele de acelasi sex. Complexul Oedip poate avea doua forme, una pozitiva care consta in atractia copilului pentru parintele de sex opus si una negativa, constand in atractia copilului manifestata fata de parintele de acelasi sex.
Complexule Electra este de regula raportat la baieti si este forma „feminina” a complexului Oedip
Complexul Fedra este dat de atractia pe care mama o dezvolta pentru propriul fiu.
Complexul Oreste, este legat de actul matricidului si reprezinta forma inversa a complexului Fedra.
Complexul Narcis, este inspirat din motivul mitologic al personajului prin care se exprima autoerotismul. Acest complex blocheaza posibilitatea de a gasi un partener, deoarece nimeni nu se poate ridica pana la urma la acelasi nivel erotic pe care il simte individul fata de sine insusi.
Complexul Don Juan, este complexul de superioaritate al seducatorului, al barbatului agresiv, dominant care este incapabil de a se stabili la o singura partenera, tot ceea ce conteaza este numarul cuceririlor pe care le poate face.
Toate aceste complexe dezvaluie in esenta o incapacitate de integrare si de pozitionare fata de unele pulsiuni de natura sexuala, emotionala si afectiva, pe care individul le-a acumulat de-a lungul existentei, ele ducand in timp la o deteriorare a calitatii „vietii interioare” .
Persoanele care sufera de astfel de complexe trebuie abordate cu rabdare, intelegere  si discretie iar indrumarea loc catre un cabinet de psihoterapie poate insemna drumul catre „eliberare”. Cadrul terapeutic este indispensabil pentru intelegerea si rezolvarea acestor categorii de complexe.


Cristian Manea -  Psihoterapeut
http://www.cristian-manea.ro

vineri, 20 ianuarie 2012

Dorinta sexuala

Cercetarea sexualitatii a fost considerata de lumea academica a  deceniului trecut o manifestare teribilista  cu tente voyeuriste a tinerei generatii de cercetatori, concluzionand ca este lipsita de rigurozitate si seriozitate stiintifica. Astfel, pentru o mare perioada de  timp, toata literatura din domeniul sexologiei s-a aflat intr-un con de umbra .
„Revolutia sexuala” a secolului XX a adus cu sine spargerea acestor tipare de gandire si coagularea unor grupuri de cercetare a problemelor sexualitatii care au implicat atat psiholgi si sexologi cat si medici, sociologi si chiar filosofi.
Una din primele intrebari legate de sexualitate a avut la baza chiar aparitia dorintei sexuale. In multe culturi, mai ales cele orientale, exista texte si manuscrise foarte vechi care aduc in discutie anumite „condimente” care stau la baza genezei dorintei sexuale.
 Exista chiar o „bucatarie erotica” in care sunt cuprinse liste de condimente si bauturi afrodisiace. Fiind aproape cel mai des folosit, alcoolul poate fi si el un stimulent, insa cu conditia de a fi ingerat in cantitati mici. El poate determina astfel o stare de euforie care poate duce la o dezinhibare a partenerilor.
Industria farmaceutica a dus la crearea unor substante care favorizeaza cresterea dorintei sexuale, insa consumarea in exces si pe o perioada indelungata s-a dovedit a fi neprielnica pentru organismul uman, asa ca nu este recomandata.
 Un lucru este cert si anume faptul ca fiecare resimte in propriul trup intr-un mod complex si particular manifestarea dorintei sexuale. Pornind totusi de la aceasta premisa, cercetatorii in domeniul sexualitatii au alcatuit o lista cu o serie de factori care pot sta la baza „dorintei sexuale”.
In primul rand au fost aduse in discutie conditiile fiziologice care pot duce la o scadere a dorintei sexuale, mai exact fiind vorba despre oboseala excesiva si nevoile bazale legate de nutritie, nevoia de somn, hidratare etc. S-a descoperit ca, in mod paradoxal, oboseala poate deveni, in unele cazuri, un stimulent al erotismului.
Factorii psihologici si emotionali se regasesc si ei in fruntea acestei liste fiind reprezentati de senzatii de teama si neincredere in partener, depresie, descurajare, angoasa sau de un context general nefavorabil. Factorii de mediu pot favoriza sau inhiba activitatea sexuala si anume prin luminozitate abundenta, aer curat sau dimpotriva mirosuri insuportabile, liniste sau un mediu galagios. Acesti factori au de obicei o mare doza de subiectivitate, stimularea sau inhibarea dorintei sexuale data de acesti factori fiind specifica fiecarui cuplu.
Vinovati pentru scaderea dorintei sexuale sunt si factorii socioafectivi, ei fiind legati de o anumita obisnuinta cu partenerul, executarea intr-o maniera mecanica a actului sexual sarind peste preludiu, o anumita ritualizare si repetare a actiunilor premergatoare actului sexual etc. Activitatea si dorinta sexuala trebuie sa se incadreze intre anumite limite de sanatate fizica si psihica. Este cert ca activitatea sexuala cunoaste o diminuare aproape drastica in situatii de depresie sa angoasa. La capatul opus, in situatiile patologie, in starile maniacale, de exemplu, activitatea sexuala atinge cote aproape exagerate. Afectiunile medicale cum ar fi inflamarea cailor genito-urinare, sau anumite boli ale organelor sexuale pot duce si ele la reducerea sau chiar inhibarea aparitiei dorintei sexuale. Nu in ultimul rand pe aceasta lista se regasesc o serie de factori psihotraumatizanti, de regula emotional – afectivi. Acestia au la baza neintelegerile, lipsa de comunicare si conflictele din cadrul cuplurilor, agresivitatea unuia sau ambilor parteneri, neincrederea sau starile de culpabilitate.

Cristian Manea -  Psiholog
http://www.cristian-manea.ro

marți, 17 ianuarie 2012

Dezvoltare personala

Asociatia de Hipnoza si Psihoterapie Cognitiv Comportamentala si Centrul Psihoarmonie anunta inceperea unui nou grup de dezvoltare personala in directia cognitiv-comportamentala.
Cursurile de dezvoltare personala sunt necesare celor ce isi doresc sa obtina atestatul de libera practica ca psihoterapeuti in aceasta directie terapeutica.
       AHPCC este atestata de catre Colegiul Psihologilor si, implicit, acest curs de dezvoltare.
       Coordonatorul grupului va fi Lucian Negoita, psihoterapeut, co-formator al Asociatiei de Hipnoza si Psihoterapie cognitiv-comportamentala, formari complementare in terapii scurte centrate pe resurse si solutii, terapie sistemica pentru cuplu si familie.

Cursul se va desfasura cu o frecventa de o intalnire pe saptamana, timp de 4 ore.

 In functie de formarea grupurilor intalnirile vor avea loc:

Luni 17 – 21 sau
Miercuri 10-14; 17-21

Durata: aprox. 3 luni, un modul de 50 de ore
Costul fiecarei intalniri este de 80 Ron. (800 ron cost modul de 50 ore)

Locul de desfasurare: Centrul Psihoarmonie situat in zona Piata Dorobanti - Str. Nicolae Constantinescu nr.11, bl.11, sc.1, parter, ap.2, interfon 02, sector 1, Bucuresti.

Pentru inscrieri si alte informatii:
Mobile: 0728 332 544  - 0730 028 680
Email:


marți, 10 ianuarie 2012


Workshop

Psihoterapia pe intelesul tuturor  


Centrul de Consiliere psihologica, Psihoterapie si Dezvoltare personala psihoarmonie, organizeaza workshop-ul Psihoterapia pe intelesul tuturor .      
 Acest workshop are ca obiectiv  dobandirea unei perspective de ansamblu despre aceasta meserie si despre cele mai eficiente curente terapeutice. Ne adresam celor doritori sa devina terapeuti, studentilor, masteranzilor si tuturor celor interesati de acest fenomen.
 Workshop-ul va fi interactiv, presarat cu exemple din practica clinica a coordonatorilor iar intrebarile si implicarea ta vor fi apreciate.
 In cadrul workshop-ului vom discuta despre:
  • Cum ajungem psihoterapeuti, etapele necesare.
  • Ce formare terapeutica imi doresc? Oare mi se potriveste? Care este cea mai buna? Prezentarea principalelor scoli de psihoterapie si a principalelor tehnici;
  • Motivatia mea pentru psihoterapie;
  • Avantajele dar si dezavantajele acestei optiuni profesionale;
  • Ce conteaza in terapie? Prezentarea celor 5 factori ce cresc eficienta terapeutica.
  • Principalele greseli in terapie.
Data: Luni,  25 Ianuarie
Orele de desfasurare:  17.30  – 21.00
Cost: 70 Ron
 Coordonatorii grupului:
-           Lucian Negoita, psihoterapeut, co-formator al Asociatiei de Hipnoza si Psihoterapii cognitiv-comportamentala, formari complementare in terapii scurte centrate pe resurse si solutii, terapie sistemica pentru cuplu si familie.
-          Cristian Manea, drd., asistent universitar, psihoterapeut psihoterapie cognitiv-comportamentala, membru al Asociatiei de Hipnoza si Psihoterapii cognitiv-comportamentala.
Locul de desfasurare Centrul Psihoarmonie situat in zona Piata Dorobanti - Str. Nicolae Constantinescu nr.11, bl.11, sc.1, parter, ap.2, interfon 02, sector 1, Bucuresti.
 Pentru inscrieri si alte informatii: 
Mobile:  0730 028 680; 0728 332 544;
 Plata se poate face la sediul Centrului Psihoarmonie sau in contul RO78RZBR0000060010261007 Raiffeisen Bank pana in data desfasurarii evenimentului. Pentru plata in ziua workshopului costul este de 80 Ron.
 Se elibereaza diploma de participare utila la C.V.

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Nevoia de socializare, multe întrebări...

 
Întrebări,  răspunsuri, teorii, multe lucruri şi fapte care încearcă să explice alte lucruri, alte fapte. Dintr-un univers interior, intim, cald încercăm să evadăm pentru a intra în ”contact” pentru a socializa şi a ne simţi integraţi.
Fără valenţe filosofico-ironice adaug că viaţa socială este destinată, în mare parte, oamenilor teribil de trişti. În mare parte, este o formă de exhibiţionism social în care oamenii aplatizaţi de viaţa plină de tendinţe materialiste, obtuzi, stresaţi şi mereu în criză de timp se întâlnesc pentru a-şi etala ultimele cumpărături sau a-şi descărca deşeurile emoţionale adunate din ultimele relaţii de socializare eşuate. Vorbim de clienţi, de facturi, de evaluări, de e-mail-uri, de ce opţiuni are telefonul, vorbim orice, mai puţin despre - de ce ne întâlnim cu adevărat?

Să reflectăm !!!
            Nevoia de socializare vine din dorinţa de a împărtăşi, de a nu fi singuri..., deci dintr-o nevoie. Mergând pe firul epistemologic al ”nevoii” ar trebui să ne întrebăm ce naiba este o nevoie ? Nevoia în sine reprezintă o trebuinţă, o necesitate, o dorinţă de a adera la sentimentul unei stări care îţi lipseşte. Pornind într-o astfel de cercetare, trebuie să privim în noi, să privim exact în locul de unde vine „nevoia” şi să ne întrebam cât de mult suntem dispuşi să cercetăm şi cât de mult timp suntem dispuşi să rămânem acolo pentru a afla un răspuns. De cele mai multe ori ne sperie tăcerea, iar teama de a ne confrunta cu noi înşine este înfiorătoare. De multe ori ne simţim atât de goi încât nu avem ce sa ne spunem şi atunci simţim nevoia să vorbim. Nici nu mai contează ce, cu cine şi cel mai trist este că aproape nu mai suntem conştienţi nici de ce. O facem aproape natural, ca şi respiratul, vorbim mult şi de fapt nu mai comunicăm mare lucru, de fapt nu mai comunicăm aproape nimic încercând doar să respectăm nişte convenţii sociale.
Trist sau nu, oamenii se întâlnesc nu pentru a comunica, ci pentru a-şi aduce la cunoştinţă nevoile, indiferent de natura lor.
Multe teorii susţin că omul are o structură relaţională şi că limbajul este unul din aspectele care au dus la dezvoltarea noastră ca specie iar personal sunt total de acord. Separaţia conceptuală intervine atunci când văd că oamenii au pierdut simţul valorilor spirituale, al valorilor care să aducă un plus relaţionării dintre ei. Gradul de ignoranţă este probabil efectul mutilării unei societăţi care are ca principii dezumanizarea prin reclame şi imaginile pline de valenţe materiale, dogmatice şi sexuale. Oamenii se simt nevoiţi să apeleze la tot felul de simboluri ale puterii, tocmai pentru a ascunde marele gol care se află în ei.
            Socializarea este încercarea disperată de a ascunde, de a masca faptul că, în cea mai mare parte a timpului, simţim atât de apăsător inutilitatea existenţei noastre, a tiparului existenţial prin care trebuie să trecem pentru a ajunge nimic mai mult decât o poză pe o piatră şi o amintire care, cu timpul, se va şterge şi ea.
            Poate că socializarea este bună, poate este rea, treaba mea nu este de a da verdicte pro şi contra. Tot ce pot face este să mă gândesc dacă voi vă întrebaţi sau dacă măcar vă pasă...?
Răspunsurile sunt ca şi comorile - mai întâi trebuie să începi să le cauţi.

Cristian Manea - Psihoterapeut
http://www.cristian-manea.ro/

marți, 3 ianuarie 2012

Cum sa gasesti intelepciunea?

    Un om voia sa afle de la un calugar cum ar putea sa ajunga la intelepciune. Calugarul l-a dus langa o mlastina si l-a varat cu capul sub apa aproape sufocandu-l. Apoi i-a dat drumul si l-a intrebat ce isi dorea cel mai mult cand era cu capul sub apa.
 – Sa respir, a raspuns acela. 
 – Ei bine, i-a spus calugarul, cand iti vei dori intelepciunea cu tot atata putere cu cat iti doreai sa respiri, atunci o vei primi.

luni, 2 ianuarie 2012

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Tulburarea obsesiv – compulsiva (TOC) se caracterizeaza prin trairi recurente neplacute, involuntare si persistente care interfereaza nefavorabil cu activitatile zilnice si se desfasoara pe fondul unei pronuntate luciditati si tendinte de autocontrol. Simptomatologia este insotita de indoiala, incertitudine si nehotarare.

Principalele obsesii intalnite in clinica TOC sunt:

-          Ideea de contaminare;
-          Ideea de a intentiona un rau cuiva sau siesi sau de a influenta negativ prin propriile ganduri existenta altora;
-          Idei blasfemiatorii;
-          Obsesii legate de dezordine;
-          Obsesii anormale somatice, somatice sau sexuale.

Principalele compulsii sunt:

-          Spalatul pe maini si spalatul / curatenia in general;
-          Verificarile repetitive, indoiala, nesiguranta;
-          Compulsiile de ordonare, colectionarismul, ritualurile magice

TOC se dovedeste a fi una dintre cele mai raspandite tulburari psihice, intrecuta doar de depresie, tulburarea anxioasa si de adictie.Varsta de debut este considerata a fi cea a adultului tanar intre 25 – 35 ani.

Urmatoarele 5 intrebari simple alcatuiesc instrumentul de screening Zohar – Fineberg:

-          Va spalati sau va curatati frecvent ?
-          Verificati mult lucrurile ?
-          Exista ganduri care va deranjeaza, de care ati dori sa scapati dar nu puteti ?
-          Va trebuie mai mult timp ca sa terminati activitatile curente ?
-          Va preocupa ordinea si simetria ?